Prima lucrare extinsă a unui autor român în care se interoghează fundamentele ÅŸtiinÅ£ei economice actuale, „Economia de dicÅ£ionar. ExerciÅ£ii de îndemânare epistemică” se adresează nu doar specialistilor, ci tuturor celor interesaÅ£i de răspunsuri în legătură cu criza economică globală.

      Pornind de la ipoteza că realitatea economică se configurează după preceptele teoriei standard, autorul consideră fundamentală pentru finalitatea acÅ£iunii sociale conÅŸtientizarea limitelor explicative ale teoriei, dar ÅŸi internalizarea procesului logicii situaÅ£ionale în înÅ£elegerea intersubiectivităţii ca matrice a proceselor economice. Miza urmărită este de a testa consistenÅ£a întemeierilor epistemice de sorginte iluministă, de la conceptul de „mână invizibilă” ÅŸi până la predictibilitatea ciclurilor economice, cu intenÅ£ia de a demonstra că deficitul explicativ al ÅŸtiinÅ£ei economice vine tocmai din falsificarea conÅ£inutului economiei prin parcimonie ÅŸi cantitativism.

      AÅŸa s-a ajuns, bunăoară, la preluarea necritică È™i transformarea ideii de progres în creÅŸtere economică sau a celei de selecÅ£ie naturală în concurenÅ£a exclusivă, dar ÅŸi la amestecul valorilor generice din teoria libertăţii umane cu cele din teoria pieÅ£ei ca mecanism de alocare a resurselor economice , rezultatul fiind proiectarea unor ideologii în care o expresie a raÈ›ionalității economice – avuÈ›ia – devine interÈ™anjabilă cu puterea, ca funcÈ›ie a guvernării.

      Autorul cheamă la bară principalele ipoteze ale ÅŸtiinÅ£ei economice încercând să deceleze deficitul explicativ, evident astăzi când mare parte a consecinÅ£elor economice ale crizei globale nu mai pot fi înÅ£elese pornind de la asumpÅ£ii de genul: „piaÅ£a liberă se autoreglează”, „agenÅ£ii fac alegeri raÅ£ionale” ÅŸ.a.m.d. Mecanicismul ÅŸi materialismul economiei ca ÅŸtiinţă constituie cauzele profunde ale crizei actuale, care este nu doar una a ipotezelor de lucru, a instrumentelor ÅŸi a sistemului ca atare, ci ÅŸi a teoriei clădită pe asumpÅ£ii fiziciste, non-antropice.

      ReconstrucÅ£ia edificiului conceptual al ÅŸtiinÅ£ei economice constituie o urgenţă pentru evitarea eÅŸecului de a se juca totul pe cartea randamentului prin externalizare de costuri ÅŸi marketizare a vieÅ£ii. Centrarea pe bunul simÅ£ a performanÅ£ei economice este sugestia pe care autorul o ridică la rang de lege economică fundamentală, a cărei consecinţă directă este sustenabilitatea lucrului bine făcut. Economia devine o ÅŸtiinţă a salturilor mortale prin degradarea în ideologie!