Lucrarea se adresează specialiștilor în epistemologia științei (teoriei) economice, respectiv în filosofia acțiunii umane practice. Abordarea este una abstractă și bazată pe instrumentul logic (predicate suficiente și necesare, consistențe, completitudini).
    Partea introductivă realizează o critică a statu-quo-ului științei economice și face unele propuneri de reconstrucție conceptuală a acesteia. O parte importantă a lucrării tratează problematica sustenabilității (evoluție sustenabilă versus evoluție optimală), atât la nivel abstract cât și aplicat la unele materii concrete: surse de finanțare, portofolii financiare, politici de ajustare macroeconomică (chestiunea stabilizatorilor fiscali automați), trade-off-uri fragile (șomaj-pensionaj).
    Este tratată chestiunea entropiei în procesul economic (structura și viteza entropiei, gradientul de interacțiune entropică, principiul interacțiunii entropice minime; se dă o demonstrație a principiului lui Prigogine privind producția minimă de entropie). O altă parte privește chestiuni sectoriale: inflație (o tipologie completă a ratei inflației), șomaj (o nouă modalitate de determinare a ratei șomajului), impozitarea venitului personal (o examinare exhaustivă a proprietăților matematice ale sistemelor de impozitare), impozitarea virtuală, evaziunea fiscală (multiplicatorul, respectiv divizorul evaziunii fiscale), economia duală (subterană), impulsul fiscal, cu mecanismele și canalele de transmitere aferente.
    Convergența economică reală ocupă o parte semnificativă din lucrare (un sistem minimal de criterii de convergență economică reală, paradoxul Maastricht, un sistem complet al pragurilor critice în procesul convergenței). Indiscernabilitatea subiect-obiect în procesul economic exprimă chintesența și scopul întregii lucrări.
    Se introduce și se evaluează conceptul de sistem logic viu ca paradigmă de modelare a fenomenului economic. Lucrarea conține și o serie de analize abstracte ale unor fenomene conjuncturale (salarizarea unitară în sistemul bugetar, impactul variației salariului minimal, reforma fiscală din anul 2005, structura crizei financiare din 2007-2009 etc.).