Societăţile moderne se definesc, în chip esen­Å£ial, printr-o nouă configuraÅ£ie a sistemelor politice, după cum ÅŸi sistemele economice ÅŸi culturale pe care se sprijină sunt radi­cal diferite de cele specifice societăţilor premoderne. Institu­Å£iile ce alcătuiesc structurile de ordin politic, întemeiate pe alte principii ÅŸi valori, au avut un rol fundamental în organizarea ÅŸi funcÅ£ionarea internă a societăţilor moderne, precum ÅŸi în dezvoltarea unor raporturi regionale de putere care să le ofere poziÅ£ionări avan­tajoase pe arena internaÅ£ională. Analiza structurii instituÅ£ionale, a regulilor ÅŸi a procedurilor ce carac­terizează democraÅ£ia reprezentativă ca mod nou de guvernare, precum ÅŸi analiza factorilor ce condiÅ£ionează capacitatea politică a statelor de a susÅ£ine procesele de modernizare ÅŸi de dezvoltare ale societăţilor, în mediul competitiv al lumii moderne, constituie un capitol important al gândirii politice ÅŸi al politologiei.

      Pentru a înÅ£elege semnificaÅ£ia nouă pe care a dobândit-o politicul în lumea modernă este necesară ÅŸi analiza transformărilor majore pe care le-a suferit spaÅ£iul politic, în ansamblul său, transformări ce au dus la instituirea unor noi raporturi între stat ÅŸi societate, între stat ÅŸi cetăţeni. Sub presiunea unor schimbări sociale de profunzime, sistemul politic ÅŸi-a remodelat toate componente sale structurale: cadrul juridic, principiile ÅŸi regulile de funcÅ£ionare, formele de legitimare ÅŸi procedurile de selecÅ£ie a conducătorilor, aranjamentele instituÅ£ionale ÅŸi meca­nismele de luare a deciziilor, uriaÅŸa maÅŸinărie admi­nistrativă, instituÅ£iile de mediere a intereselor diver­gente ÅŸi de negociere a consensului social, interac­Å£iunile cu societatea civilă, formele de comunicare ÅŸi de influenÅ£are a opiniei publice.